În 1968, Jocurile Olimpice de vară au avut loc pentru prima dată în istoria lor în Mexic, mai exact, în capitala statului, Mexico City. Înainte de aceasta, doar Statele Unite au găzduit olimpiadele de pe continentul american. Aceste competiții au intrat în istorie nu numai din cauza sportului, ci și din cauza evenimentelor sociale și politice din jurul jocurilor.
Sportivi din 112 țări au participat la Jocurile Olimpice de la Mexico City. Numărul de participanți a crescut semnificativ datorită proclamării independenței multor state africane.
Primul loc în clasamentul neoficial al medaliilor a fost ocupat de Statele Unite. În mod tradițional, echipa de sportivi americani s-a dovedit a fi puternică. Atât femeile, cât și bărbații au câștigat mai multe medalii de alergare și sărituri pentru echipa lor națională. Și înotătorii din această țară au evoluat bine.
Uniunea Sovietică s-a clasat pe locul doi, la doar câteva medalii în urmă. Sportivii sovietici erau lideri în gimnastică, box și haltere. Echipele sovietice de volei masculin și feminin au primit, de asemenea, aur.
Locul al treilea, spre surprinderea experților în sport, a fost ocupat de Japonia. Dezvoltarea economică a acestui stat după cel de-al doilea război mondial a avut un impact pozitiv asupra popularizării sportului. Japonezii și-au arătat succesul la maraton, precum și la volei - atât echipele feminine, cât și cele masculine au devenit medaliați cu argint.
Jocurile Olimpice din Mexico City au devenit celebre pentru numeroasele lor proteste. Mișcările de tineret mexicane au lansat demonstrații stradale care cer răsturnarea guvernului. Aceștia au ales perioada olimpiadelor pentru a atrage atenția maximă a comunității internaționale asupra politicilor autorităților mexicane.
Unii sportivi au luat parte la acțiuni politice individuale. De exemplu, doi sportivi negri americani, chiar la ceremonia de premiere, au organizat un protest împotriva discriminării împotriva populației negre din Statele Unite. Aceasta a fost o încălcare a ordinii jocurilor, care sa încheiat cu descalificarea pentru ei deja acasă.
În același timp, gimnasta cehoslovacă Vera Chaslavska s-a pronunțat și împotriva Uniunii Sovietice la ceremonia de decernare a premiilor, în special invazia acesteia în Cehoslovacia. Acesta sa dovedit a fi sfârșitul carierei sale sportive.
